Osso bucco

Osso bucco

Date fiind nenumăratele sărbători și concedii de anul trecut, am ajuns la concluzia că nu ar trebui să mai maltratez cântarul și ar fi indicat să reorganizez nițel obiceiurile alimentare, respectiv să renunț iarăși la carne (cu excepția peștelui, care îmi place de mor dar mi-e tare greu să găsesc peste de captură, de calitate). Asta însă nu înseamnă că în casa noastră nu-și mai face loc câte-o bucată de vițel, în special de când suntem vecini cu Meat Shop, o măcelărie tare bună, cu produse mereu proaspete și diverse, care ne ajută vară de vară să împuțim tot cartierul cu miros de chestii la grătar.

Rețeta asta e sora lu’ doamna tocană de vită cu bere guiness, de care am abuzat deja destui ani și care ne-a implorat să mai încercăm și alte combinații de slow-cooking, eventual cu alt tip de alcool implicat. Deci practic am fost la o sticlă de vin roșu distanță de osso bucco, un preparat italian demn de mese regești, perfecte pentru zile răcoroase de dumincă. Treaba e chiar simplă, poate mai simplă decât la tocana irlandeză, întrucât avem de-a face cu mai puține bucăți de carne ce trebuie rumenite:

  • 4 bucăți rasol de vițel se spală bine, se usucă cu șervete de hârtie și se rumenesc pe toate părțile într-o oală (eu folosesc una de fontă, care merge de minune apoi direct în cuptor) cu 3-4 linguri de ulei de măsline. La foc mediu. Carnea se poate da și prin făină, dacă vreți un sos mai gros, eu am încercat fără și mi-a plăcut rezultatul. Dacă totuși optați pentru pasul ăsta, puneți 2 linguri de făină într-o farfurie și tăvăliți bucățile de rasol cât să fie complet acoperite pe toate părțile dar scuturați excesul de făină, pentru a evita arderea ei când prăjiți apoi carnea.
  • scoateți bucăție de carne rumenită deoparte și în aceeași oală sotați 3 morcovi, 2 cepe roșii și o bucată mică de țelină, toate tocate cuburi. De regulă, trinitatea asta morcov-ceapă-țelină include apio dar n-am avut și-am înlocuit cu rădăcină, care-a mers de minune. După vreo 5 minute, adăugați și 4-5 căței de usturoi tocați felii.
  • odată legumele înmuiate, turnați 600-700 ml de vin roșu sec de calitate și tot atâta supă de vită. În lipsa supei de vită folosiți supă de pui sau de legume, sau chiar apă. Aduceți la punctul de fierbere și plusați cu 300-400 ml de suc de roșii de casă și 2-3 ardei capia roșii copți și blendați.
  • condimentați cu 3-4 foi de dafin, 1 lingură de oregano uscat, 1/2 linguriță boia de ardei dulce afumată, 1/2 linguriță piper alb și 1 linguriță sare de himalaya.
  • amestecați totul, returnați rasolul în oală, așezând bine bucățile astfel încât să nu se suprapună, acoperiți oala cu un capac rezistent la temperatură și dați la cuptor cam 3 ore, la 180 de grade.

Tradițional se servește cu orez milanez, dar cineva la noi în casă a decretat moarte orezului în combinație sărată, deci  minunatul osso bucco s-a consumat cu piure de cartofi cu unt și lapte, fără milă pentru colesterol. Ceea ce vă doresc și vouă!

PS1: În mod tradițional, boiaua nu are ce căuta în osso bucco, dar Rookie aici prezent, după taste, nu se poate abține să nu trântească practic boia afumată ÎN ORICE. La fel și cu ardeiul capia copt, am considerat însă că poate aduce un plus de aromă și respectiv îngroșa sosul, dat fiind că nu am folosit deloc făină sau amidon în rețetă.

PS2: Prezentul articol NU consituie reclamă de nici un fel, măcelăria enunțată anterior fiind o pură recomandare pentru iubitorii de cărneturi care vor să știe de unde să-și procure chestii de calitate.